45 de ani de istorie a Supercupei Europei, invenţia unui jurnalist olandez

Supercupa Europei a luat naştere în 1971, când un jurnalist olandez a venit cu ideea unei competiţii care să decidă care este cea mai bună echipă din Europa. Erau anii în care fotbalul batav se afla în plină glorie. Feyenoord şi Ajax câştigaseră ultimele două ediţii ale Cupei Campionilor Europeni.

Supercupa, invenţia unui olandez

La fel ca şi Cupa Campionilor Europeni, mai târziu denumită Liga Campionilor, şi Supercupa Europei a fost invenţia unui ziarist. Anton Witkamp, un jurnalist olandez al cotidianului „De Telegraaf”, a venit în 1971 cu ideea unei competiţii care să decidă cine este cea mai bună de echipă de fotbal a Europei. Batavul era un mare fan al echipei Ajax, formaţie care tocmai câştigase prima Cupa a Campionilor Europeni. Supercupa Europei urma să se joace între echipele care câştigau CCE şi Cupa Cupelor.

Witkam a vorbit cu Jaap Van Praag, preşedintele „lăncierilor”, acesta din urmă acceptând propunerea jurnalistului. Cei doi s-au îndreptat către UEFA, însă preşedintele forului european, Artemio Franchi, a refuzat organizarea Supercupei Europei. Ajax urma să o întâlnească pe Glasgow Rangers, echipă care câştigase Cupa Cupelor în 1972, însă scoţienii erau suspendaţi timp de un an din cauza problemelor produse de fanii echipei.

Ajax_tegen_Rangers._Aanvoerders

Chiar şi fără acordul UEFA, Anton Witkam a mers mai departe. Dubla manşă s-a jucat pe 16 şi 24 ianuarie 1973, iar neoficial meciul a însemnat celebrarea a 100 de la înfiinţarea clubului din Glasgow. Cu Ştefan Covaci pe bancă, Ajax a câştigat ambele manşe, 3-1 şi 3-2, şi a pus mână pe trofeu, chiar dacă UEFA nu recunoaşte în mod oficial acest meci ca fiind prima finală de Supercupă a Europei.

Finala care nu s-a mai jucat şi 110.000 de fani la Kiev

Competiţia este recunoscută în mod oficial în 1973, când Ajax trece de AC Milan după un 6-1 la general. Anul următor apar şi primele probleme legate de organizarea Supercupei Europei, finala le punea faţă-n faţă pe Bayern Munchen şi pe FC Magdeburg, un duel între Germania de Vest şi cea de Est. Oficialii celor două cluburi nu au putut să ajungă la un consens în privinţa datei de disputare a meciului, astfel că până la urmă ediţia din 1974 a rămas fără o câştigătoare.

139792963874546637

Supercupa Europei din 1975 a reuşit la rândul ei să intre în istorie, de această dată într-un mod pozitiv. Bavarezii se duelau cu Dinamo Kiev pentru titlul de supercampioana Europei. Oleg Blohin a fost eroul meciurilor, atacantul marcând toate cele trei goluri ale dublei manşe. Sovieticii câştigau cu 1-0 la Munchen şi 2-0 la Kiev, meciul retur disputându-se în faţa a aproape 110.000 de spectatori, record care va fi greu de bătut vreodată în această competiţie.

Execuţia lui Gică Hagi

24 februarie 1987, Monaco. Steaua Bucureşti şi Dinamo Kiev se întâlnesc în Supercupa Europei, a doua ediţie la care nu se juca în sistem tur-retur. Precedenta fusese în 1984, când oficialii cluburilor Juventus şi Liverpool au decis să joace o singură manşă din cauza programului încărcat al celor două echipe. De această dată nu programul a fost problema, conducătorii cluburilor nu au putut să se pună de acord asupra datei de disputare din cauza circumstanţelor politice ale vremii.

---------POZE VECHI--------

La prima vedere, Dinamo Kiev era marea favorită la câştigarea trofeului. Formaţia lui Lobanovski era una dintre cele mai puternice echipe ale Europei, echipa naţională a URSS-ului bazându-se pe mai mulţi dintre titularii lui Dinamo Kiev. De cealaltă parte, Steaua nu-l mai avea în lot pe eroul de la Sevilla, iar Emerich Jenei părăsise echipa pentru a prelua naţionala României. Singurul plus venea din faptul că Gică Hagi fusese adus la echipă. Tocmai noul transfer a fost cel care a făcut diferenţa pe stadionul „Louis II” din Monte Carlo. În minutul 44, decarul „militarilor” executa perfect o lovitură liberă şi-l învingea, cu ajutorul zidului, pe Viktor Chanov. Steaua Bucureşti obţinea Supercupa Europei, al doilea trofeu continental din vitrina clubului.

1998, anul schimbării

Până la ediţia din 1998, Supercupa Europei se disputa în dublă manşă, însă UEFA a intervenit şi a schimbat formatul competiţiei. De-a lungul timpului multe cluburi s-au plâns de faptul că cele două meciuri încărcau programul competiţional. Partidele se disputau de obicei în perioada ianuarie-martie a următorului sezon, iar în trecut fuseseră meciuri afectate de starea vremii. Un exemplu fiind manşa retur a Supercupei Europei din 1978. Liverpool primea vizita celor de la Anderlecht, iar Nicolae Rainea fluiera startul partidei chiar dacă stadionul Anfield era cuprins de ceaţă. La finalul meciului, Bob Paisley, antrenorul „cormoranilor”, declara că meciul nu trebuia să se dispute în astfel de condiţii.

uefa-super-cup--1998.img

Supercupa Europei se muta în luna august şi îşi găsea o casă temporară timp de 14 ani. Chelsea şi Real Madrid au fost primele echipe care s-au duelat în noul format, meciul disputându-se pe 28 august 1998 pe stadionul „Louis II” din Monte Carlo. Doi ani mai târziu, UEFA intervenea din nou. Cupa Cupelor era desfiinţată, astfel că Supercupa Europei urma să se dispute între câştigătoarea Ligii Campionilor şi cea a Cupei UEFA. Ultima modificare a venit în 2013, când competiţia s-a mutat din Monte Carlo, oficialii forului european luând decizia ca finala să se dispute în fiecare an pe un alt stadion.

Românii şi Supercupa Europei

Primul român implicat în Supercupa Europei a fost Ştefan Covaci, antrenorul care aducea trofeul în vitrina celor de la Ajax în 1972. Apoi, în 1978, Nicolae Rainea a fost arbitrul manşei retur a Supercupei Europei dintre Liverpool şi Anderlecht. Nouă ani mai târziu a venit triumful clubului Steaua Bucureşti. În 1991, Miodrag Belodedici era integralist în meciul Steaua Roşie Belgrad-Manchester United 0-1.

1507661_BIGLANDSCAPE

În 2000, Galatasaray, cu Mircea Lucescu pe banca tehnică şi cu Gică Popescu şi Gică Hagi pe teren, câştiga Supercupa Europei după un 2-1 în faţa lui Real Madrid. Nouă ani mai târziu, Şahtior Doneţk, cu „Il Luce” şi Răzvan Raţ, era învinsă în finală de FC Barcelona cu 0-1. În 2010 a venit rândul Inter-ului să piardă finala, 0-2 cu Atletico Madrid, Cristi Chivu fiind integralist în tabăra învinşilor. Aceeaşi soartă având-o, un an mai târziu, FC Porto, echipă la care juca Cristian Săpunaru.

Advertisements

One comment

  1. deci Hagi a câștigat două supercupe, ceea ce n-a reușit Cruyff. Doar câțiva din jucătorii lui Ajax și Anderlecht reușesc să cucerească două trofee în primii ani, apoi milanezii ajung la 3 reușite în 1989, 1990, 1994 (Costacurta, Donadoni). Recordmenele competiției, Milan și Barcelona, 5 trofee, încep colecționarea loc începând cu 1989

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s