Golul de aur, una dintre regulile nefaste ale fotbalului

Era minutul 95 al prelungirilor meciului Germania-Cehia, finala Campionatului European din 1996. Tabela arata 1-1 si Jurgen Klinsmann ii trimite mingea lui Oliver Bierhoff, atacantul lui Udinese se intoarce cu fata spre poarta si suteaza. Mingea pare putin deviata, Petr Kouba nu reuseste sa retina balonul si este 2-1 pentru nemti. Pierluigi Pairetto, arbitrul finalei, fluiera finalul meciului si Germania devenea prima echipa care castiga un trofeu important cu ajutorul regulii “golul de aur”.

 

Regula “golului de aur” a fost introdusa de FIFA in 1993, insa in prima faza purta un alt nume, “sudden death” (moarte subita). Conotatiile negative ale termenului au facut ca numele sa fie schimbat. Pana in acel moment, in cazul egalitatii dupa 90 de minute intr-un meci eliminatoriu, cele doua echipe urmau sa joace cate doua reprize a cate 15 minute, iar daca scorul se mentinea egal, castigatoarea urma sa fie decisa la loviturile de departajare. Dupa introducerea “golului de aur”, echipa care marca prima in prelungiri era si cea care mergea mai departe.

Campionatul Mondial de tineret din 1993 a fost prima competitie de anvergura unde aceasta regula a fost utilizata. Pe 13 martie 1993, Uruguay si Australia se intalneau in sferturile de finala ale competitiei. Scorul era 1-1 dupa 90 de minute, asa ca au inceput cele doua reprize de prelungiri. In minutul 99, Jimmy Tsekinis i-a centrat lui Anthony Carbone, iar acesta a marcat cu o lovitura de cap in poarta lui Sergio Martinez. Nationala de tineret a Australiei era prima echipa care beneficia de “golul de aur”. Chiar daca regula fusese implementata inca din 1993, la Campionatul Mondial din anul urmator, “golul de aur” nu a fost folosit.

UEFA a luat decizia ca regula “golului de aur” sa nu fie utilizata in dublele tur-retur din competitiile europene, astfel ca doar finalele urmau sa fie decise prin acest procedeu. Primul “golul de aur” marcat la un Campionat European de tineret a fost inscris de Pierluigi Orlandini, in finala dintre Italia si Portugalia, din 1994.

2265470_w2In 1996, la Campionatul European din Anglia, s-a inscris un singur “gol de aur”, in finala competitiei. De altfel, aceasta a fost prima competitie importanta in care a fost folosita aceasta regula. In acelasi an, la turneul de fotbal de la Jocurile Olimpice de la Atlanta, Portugalia si Nigeria au obtinut calificarea in semifinala, respectiv finala, in urma acestei reguli.

Cel mai neaspteptat episod din istoria “golului de aur” s-a petrecut in calificarile Cupei Caraibelor, editia 1994. Barbados, Grenada si Puerto Rico se aflau in grupa A si meciurile nu se jucau in sistem tur-retur. Daca vreuna dintre partide se termina la egalitate, in prelungiri se folosea regula “golului de aur”, cu un singur amendament, o reusita in prelungiri urma sa conteze dublu. Puerto Rico castigase cu Brabados si pierduse cu Grenada, primind un “gol de aur”. Ultimul meci al grupei urma sa fie intalnirea dintre Barbados si Grenada.

Pe Stadionul National din Waterford, spectatorii urmau sa fie martori la un scenariu de-a dreptul socant. Jucatorii din Barbados au inceput foarte bine si au marcat doua goluri, exact de cat aveau nevoie pentru calificare. Spre finalul partidei, cand mai erau doar sapte minute, Grenada inscrie golul care o ducea la Cupa Caraibelor. Barbados avea nevoie de un gol pentru a intoarce soarta calificarii. Minutele treceau si sansele erau din ce in ce mai mici, iar cu doar trei minute inainte de final, jucatorii din Barbados au luat decizia de a marca un autogol. La finalul celor 90 de minute scorul era de 2-2, insa ultimele minute au fost de-a dreptul comice, fotbalistii din Barbados incercau sa apere atat poarta lor, cat si poarta celor din Grenada, pentru ca daca cei din urma isi marcau un autogol, acestia se calificau. Barbados a marcat “golul de aur” si s-a calificat la Cupa Caraibelor, reusita contase dublu, o gafa de proportii a organizatorilor.

Doar un singur meci de la Campionatul Mondial din 1998 a fost decis prin ”golul de aur”. In optimile de finala, Franta intalnea Paraguayul, iar Laurent Blanc a inscris in minutul 114 si califica echipa in sferturile de finala. Regula incepea sa fie din ce in ce mai blamata, FIFA spera ca meciurile care vor ajunge in prelungiri sa fie mai interesante, dar se intampla opusul. Echipele mai degraba se aparau, decat sa atace si sa se lase descoperite.

2aeb1Ca si in 1996, finala Campionatului European din 2000 a fost decisa tot de aceasta regula. Franta si Italia se aflau la egalitate, 1-1, dupa 90 de minute. Robert Pires serpuieste prin apararea italienilor si ii centreaza lui David Trezeguet care inscrie cu un voleu din zona punctului de la 11 metri. Francezii cucereau Campionatul European si beneficiau pentru a doua oara de aceasta regula de-a lungul turneului, dupa ce Zidane inscrise, la randul sau, un “gol de aur”, in semifinale, in fata Portugaliei.

O singura finala a unei competitii euroepe intercluburi a fost decisa prin “golul de aur”. In sezonul 2000-01, in ultimul act al Cupei UEFA s-au intalnit Liverpool si Deportivo Alaves. La capatul celor 90 de minute, cele doua echipe se aflau la egalitate, 4-4. Meciul fusese unul intens, iar in minutul 93, Alaves a inscris prin Ivan Alonso, dar golul a fost anulat pe motiv de ofsaid. In minutul 116, Gary McAllister a executat o lovitura libera si Delfi Geli si-a inscris in proprie poarta. Liverpool castiga Cupa UEFA printr-un “autogol de aur”, o noua premiera.

Regula a mai fost folosit si la Campionatul Mondial din 2002, trei meciuri fiind decise prin “golul de aur”: Suedia-Senegal 1-2 (Henri Camara in minutul 104), Coreea de Sud-Italia 2-1 (Ahn Jung-hwan in minutul 117) si Senegal-Turcia 0-1 (Ilhan Mansiz in minutul 94).

In 2002, regula a fost schimbata, astfel ca daca o echipa conducea, aceasta castiga meciul la capatul primelor 15 minute de prelungiri. “Golul de aur” fusese inlocuit cu “golul de argint”, dar nici aceasta regula nu a avut succes si dupa doi ani a fost eliminata si s-a revenit la vechiul format, care este folosit si astazi.

Advertisements

2 comments

  1. dacă la mondialele din USA ar fi fost valabil golul de aur, România ar fi ajuns în semifinale. Acum că regula s-a abrogat, ne supunem majorității, dar nici loviturile de departajare nu sunt o soluție mai echitabilă. Dacă ar fi să propun ceva, ar fi interzicerea schimbărilor de jucători în ultimele 10 minute, duce la deconectarea jucătorilor și la trageri de timp (chiar dacă se compensează cu 30 secunde)

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s