15 lucruri pe care s-ar putea sa nu le stii despre istoria Campionatelor Mondiale (prima parte)

Campionatul Mondial din 1930 (Uruguay)

Tragerea la sorti pentru stabilirea meciurilor de la aceasta editie s-a organizat cu doar doua zile inainte de inceperea turneului final. Frica organizatorilor era ca puteau sa existe retrageri de ultim moment, insa acest lucru nu s-a intamplat. Toate cele 13 echipe nationale care si-au anuntat prezenta au participat la primul Campionat Mondial din istorie.

 

estadio_centenario_1930Editia din 1930 este singura care s-a disputat intr-un singur oras, Montevideo. Meciurile s-au jucat pe Estadio Centenario (foto), Estadio Gran Parque Central si Estadio Pocitos, ultimul avand o capacitate de doar 1.000 de locuri. In mod normal doar Estadio Centenario ar fi trebuit sa fie folosit la aceasta editie, insa lucrarile nu au fost gata la timp, acestea terminandu-se la cinci zile dupa inceperea competitiei.

 

Azi nu exista echipa nationala care sa se prezinte la un turneu final fara sa aiba in componenta jucatori care activeaza in strainatate. Pe atunci lucrurile stateau altfel, doar echipa nationala a Iugoslaviei a avut si jucatori care activau in strainatate. Ivan Bek si Ljubisa Stevanovic evoluau la FC Sete (Franta), in timp ce Branislav Sekulic juca pentru Club Francais (Franta).

 

Marcel Pinel si Augustin Chantrel au participat la primul Campionat Mondial avand dubla calitate: fotbalisti si ziaristi. Cei doi erau corespondenti ziarelor “Miroir des sports” si “L’Auto”, ultimul fiind condus de Gabriel Hanot, unul dintre parintii Cupei Campionilor Europeni.

Augustin Chantrel a mai bifat la aceasta editie un record greu de stabilit. Este singurul jucator de camp care a inlocuit un portar in timpul unui meci de Campionat Mondial. Alex Thepot, portarul francezilor, a fost lovit in fata de un adversar si nu a mai putut continua. Regulile de atunci nu permiteau schimbarile de fotbalisti si astfel Chantrel a fost portarul nationalei Frantei pentru 66 de minute, timp in care a primit doar un singur gol si echipa sa a castigat cu 4-1.

 

Ulises Saucedo, selectionerul Boliviei, si Costel Radulescu, selectionerul Romaniai, s-au ocupat la aceasta editie si de arbitraj, pe langa antrenarea propriilor echipe nationale. Saucedo a fost arbitru de centru la un singur meci de la acest turneu, in timp de Radulescu a fost tusier la doua partide.

 

Campionatul Mondial din 1934 (Italia)

Daca la prima editie calificarea la turneu s-a facut pe baza de invitatie, de aceasta data au fost introduse preliminariile. 32 de echipe nationale s-au inscris pentru cele 16 locuri disponibile. Selectionata Italiei a participat si ea la preliminarii, chiar daca organizau turneul final. A fost prima si singura data cand s-a intamplat asa ceva. Italia a jucat impotriva Greciei si au castigat primul meci cu 4-0. Meciul retur nu s-a mai disputat dupa ce grecii au decis sa nu se mai prezinte.

 

Turneul s-a jucat in sistem eliminatoriu si toate meciurile din faza optimilor de finala s-au disputat in aceeasi zi si la aceeasi ora. La fel au stat lucrurile in faza sferturilor de finala si a semifinalelor.

 

Este prima si singura editie pana in prezent in care campioana mondiala nu si-a putut apara trofeul castigat cu patru ani in urma. Uruguayul a luat decizia de a nu participa la preliminarii din cauza prezentei foarte reduse a echipelor din Europa la Campionatul Mondial din 1930. Pe langa acest motiv, in perioada preliminariilor fotbalistii din Uruguay se aflau in greva din cauza salariilor mici pe care le primeau de la cluburi.

 

uridil4Echipa nationala a Romaniei a participat pentru a doua oara la un Campionat Mondial si a fost condusa de pe banca de primul antrenor strain din istoria tricolorilor. Josef Uridil (foto) a preluat echipa nationala pe 14 mai, cu 13 zile inainte de debutul la turneul final. Cel care era numit in functia de “manager si ingrijitor al team-ului” a stat pe banca tehnica doar 90 de minute, dupa eliminarea de la turneul final a plecat sa antreneze in Austria.

 

Italienii si-au dorit atat de mult sa castige Campionatul Mondial incat au recurs la acordarea cetateniei italiene unor fotbalisti care jucasera deja pentru alte echipe nationale. Attilio Demaria si Luis Monti, participanti la Campionatul Mondial din 1930 cu echipa Argentinei, au jucat de aceasta data pentru Squadra Azzurra si au intrat in istorie ca singurii fotbalisti care au jucat in doua finale de Campionat Mondial cu doua echipe nationale diferite. In lotul Italiei din 1934 s-au mai regasit alti doi argentinieni, Enrique Guaita si Raimundo Orsi, si un brazilian, Anfilogino Guarisi.

 

Campionatul Mondial din 1938 (Franta)

In prima faza aceasta editie ar fi trebuit sa se dispute in 1937, dar echipele din America de Nord si America de Sud s-au opus. Jules Rimet isi dorea ca turneul sa se dispute in acelasi timp cu Expozitia Internationala de la Paris, astfel ca ar fi atras mai multe fonduri de la statul francez.

Decizia de a acorda organizarea Campionatului Mondial statului francez a creat tensiuni intre FIFA si federatiile din America de Sud, acestea fiind nemultumite ca turneul final se disputa din nou in Europa.

 

sindelar4_1_allemagne38Echipa nationala a Austriei a obtinut calificarea la Mondialul francez pe 10 octombrie 1937, insa nu a participat la turneul final dupa ce a fost anexata de catre Germania. Cei mai buni jucatori austrieci au fost alesi sa joace pentru nationala Germaniei (foto), astfel ca in lotul selectat de Sepp Herberger s-au aflat noua fotbalisti care jucasera inainte pentru nationala Austriei. FIFA a incercat sa invite Anglia sa participe la turneu, dar s-au lovit de refuzul britanicilor si astfel s-a luat decizia ca nimeni sa nu mai fie invitata, iar competitia a inceput cu o echipa mai putin.

 

Nationala Indiilor Olandeze de Est a fost prima selectionata din Asia care a participat la un turneu final de Campionat Mondial. Calificarea a fost facila dupa ce toate celelalte competitoare, Australia, China, Japonia, Noua Zeelanda si Filipine, s-au retras din competitie. Olanda era si ea calificata, astfel ca pentru prima oara in istorie participau la Campionat Mondial doua tari, dintre care una era colonia celeilalte.

 

Edmond Delfour, Etienne Mattler (ambii din Franta), Bernard Voorhoof (Belgia) si Nicolae Covaci (Romania) sunt singurii fotbalisti care au jucat la toate cele trei editii de Campionat Mondial din perioada interbelica. Rudolf Burger putea sa intre si el in aceasta galerie selecta, insa timisoreanul a facut doar parte din lotul pentru Campionatul Mondial din 1934, nefiind printre titularii din meciul cu Cehoslovacia.

 

Giuseppe Meazza, Giovanii Ferrari, Guido Masetti si Eraldo Monzeglio sunt singurii fotbalisti europeni care au castigat de doua ori Campionatul Mondial. Meazza si Ferrari fiind in teren in ambele finale castigate de echipa nationala a Italiei.

 

sursa: “Istoria fabuloasa a Cupei Mondiale” – Dan Vasile, editura Artprint, 2014

 

 

Advertisements

5 comments

  1. Buna! Nu stiu cine este detinatorul acestui blog, asa cum nu am cum sa stiu cine este autorul acestui articol, dar consider ca ar fi fost corect ca acesta din urma sa citeze si sursa care a facut posibila scrierea lui. Informatiile sunt extrase, in proportie covarsitor de mare, din cartea Istoria Fabuloasa a Cupei Mondiale”, aparuta in anul 2014, lucrare a carui autor sunt eu – numitul Dan Vasile. Am sesizat ca acelasi lucru s-a repetat la articolul despre evolutia nord-coreenilor la CM 1966. Acolo exista insa cel putin o completare facuta de autorul articolului – mai precis informatia despre vizele pe care le-au acordat britanicii oamenilor lui Kim Ir-sen. Repet: consider ca ar fi fost corect sa fie citata sursa.

    Like

    • Buna seara!

      Nu a fost o omisiune voita, citarea sursei era stabilita pentru finalul seriei de articole de acest gen. Trebuie totusi sa precizez ca la redactarea acestui articol, dar si in cazul celor viitoare, informatiile nu sunt extrase in proportie covarsitoare din cartea scrisa de dumneavoastra. Aceste informatii au fost stranse in urma unei atente documentarii, fiind utilizate in special diverse site-uri de pe internet (fifa.com, theguardian.com, thesefootballtimes.com sau wikipedia, dar si diverse cartii care au tratat istoria Campionatelor Mondiale). Dupa cum bine stiti, orice informatie trebuie verificata din cel putin trei surse, asa ca este imposibil ca multe dintre aceste povesti sa nu se regaseasca si in cartea dumneavoastra, pe care am citit-o cu mare placere.

      O seara frumoasa!

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s