Prizonierul de razboi care a devenit erou

Prizonier de categoria “C” sau mai pe intelesul tuturor, simpatizant al Partidului Nazist. Asa era considerat Bernhard Trautmann, un parasutist german capturat spre finele anului 1944. Facea parte din Luftwaffe, aviatia germana, doar la auzul acestui cuvant orice englez incepea sa tremure. Mii de oameni fusesera ucisi de bombardamentele nemtilor in cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

00trautmann4A fost plimbat prin mai multe lagare si intr-un final a ajuns in Lancashire intr-o tabara a prizonierilor de razboi. Nu mai era considerat un prizonier “C” si i s-a permis sa lucreze la fermele din zona. In acelasi timp juca si fotbal, intai ca fundas, dar dupa o accidentare se retrage spre poarta. Meciurile erau organizate intre prizonieri si diverse echipe de amatori din zona.

Cu timpul taberele de prizonieri au inceput sa se inchida, iar acestia trebuiau sa se decida daca raman in Anglia sau se intorc in tara natala. Bernhard, intre timp devenit Bert, alege sa ramana in Anglia. In acelasi timp joaca fotbal pentru St. Helens Town, o echipa de amatori din Merseyside. Spectatorii incepeau sa desopere un portar talentat si acestia veneau in numar cat mai mare la stadion doar ca sa vada paradele lui Bert, fostul parasutist german si inamic. Ranile razboiului incepeau sa se cicatrizeze.

 

Pasul catre fotbalul cel mare

Interesul fata de Bert incepea sa creasca si in tribunele micutului stadion din St. Helens apareau conducatorii echipelor din primele divizii. Primii care i-au oferit un contract au fost cei de la Manchester City, echipa aflata in prima divizie a Angliei. In toamna lui 1949 semneaza cu “cetatenii”, era pasul cel mare facut de un om care cu doar un an si ceva inainte era inca in tabara de prizonieri.

Tranferul nu a fost privit cu ochi buni de catre suporteri si la scurt timp au anuntat ca vor boicota meciurile in semn de protest. Bert Trautmann urma sa-l inlocuiasca intre buturi pe Frank Swift, unul dintre cei mai buni portari din istoria clubului si care isi anuntase retragerea. Suporterii au inceput sa iasa pe strazi si sa protesteze, nu doreau un fost nazist in tricoul echipei iubite. Oamenii din Manchester nu puteau sa uite bombardamentele din timpul razboiului, mai ales ca orasul fusese destul de afectat.

 

“Nu este razboi in vestiar” – Eric Westwood, capitanul lui Manchester City

 

SOCCER 1 Trautmann

S-au gasit si cativa oameni care au fost decisi sa lase in urma trecutul tenebros al razboiului. Eric Westwood, capitan al echipei si participand la razboi, a fost printre primii care au incercat o reconciliere intre cele doua parti. Chiar daca nu era sigur ca este un transfer bun pentru echipa, Westwood era dispus sa-l accepte pe Trautmann.

Debutul portarului german a fost unul promitator, iar paradele sale au inceput sa-i atraga pe suporteri inapoi la stadion. Multimea se imputina pe strazi, dar se aduna pe Maine Road ca sa-l vada pe noul portar minune. Daca proprii suporteri incepeau sa-l accepte, sustinatorii echipelor adverse se intreceau in huiduieli si injuraturi la adresa lui Trautmann.

In ianuarie 1950, City juca impotriva lui Fulham si era prima vizita a lui Bert la Londra, oras care suferise cel mai mult de pe urma bombardamentelor. “Cetatenii” se luptau sa evite retrogradarea si toti asteptau ca Fulham sa defileze. Inca din startul meciului, Bert a fost huiduit si apostrofat de suporteri, dar paradele miraculoase au facut ca scorul sa fie de doar 1-0 pentru Fulham. La finalul meciului, huiduielile au fost inlocuite de aplauze. Anglia descoperea un mare portar in fostul ei inamic.

 

Pasul catre statutul de legenda

La finalul stagiunii 1949-50, sezonul de debut al lui Trautmann, Manchester City retrogradeaza, dar se intoarce dupa doar un an in prima liga. Prestatiile exceptionale l-au facut cunoscut nu doar in intreaga Anglie, despre Bert se vorbea din ce in ce mai mult si in tara natala. Schalke 04 face o oferta de 1.000 de lire pentru transferul portarului, dar conducerea lui Manchester City refuza declarand ca jucatorul valoreaza de 20 de ori mai mult. Ratarea transferului a fost egala cu neselectionarea lui Bert pentru Campionatul Mondial din 1954, astfel ratand sansa de a juca in culorile Germaniei si de a castiga cel mai important trofeu la nivel de echipe nationale.

In 1955, Manchester City ajungea in finala Cupei Angliei, la 22 de ani distanta de la ultima vizita a “cetatenilor” pe Wembley. Newcastle United castiga cu 3-1 si Bert Trautamann devenea primul german care juca in finala competitiei.

“Cetatenii” ajung din nou in finala dupa doar un an, de aceasta data urmau sa intalneasca pe Birmingham City. Cu putin timp inainte de meci, Bert Trautmann primeste premiul de cel mai bun jucator al sezonului, primul portar care obtinea acesta distinctie.

h_00470606Finala Cupei Angliei din 1956 a intrat in istorie pentru ultimele 15 minute ale meciului. Scorul era de 3-1 pentru Manchester City si jucatorii lui Birmingham fortau marcarea unul gol care sa-i readuca in meci. Bert Trautmann se arunca la picioarele unui adversar, prinde mingea, dar primeste o lovitura puternica in zona gatului. Staff-ul medical s-a napustit si l-au ingrijit timp de mai multe minute. Schimbarile de jucatori nu erau permise si Manchester City trebuia sa joace in 10 oameni, iar in locul lui Bert sa intre un jucator de camp. Trautamnn nici nu vrea sa auda si continua meciul chiar daca abia se putea tine pe picioare si durerea era imensa. Reuseste inca doua parade pana la finalul meciului, iar la ultima se loveste din nou de un adversar.

Chiar daca avea deja gatul stramb si durerile erau insuportabile participa la petrecerea de dupa meci. Doar devenise primul german care castiga Cupa Angliei. La trei zile dupa meci, in urma unei radiografii, Bert afla ca una dintre vertebre era rupta, iar patru fusesera dislocate, in timpul meciului isi fransese gatul. Gestul eroic al neamtului nu este trecut cu vederea si in ziua in care echipa s-a intors in Manchester este primit de zeci de mii de oameni. Cei care in urma cu doar cativa ani ii strigau ‘Nazistule” pe strada, acum cantau in cor “Il vrem pe Bert”.

O lectie pentru toti

1767937.main_imageBert Trautmann a jucat timp de 15 ani pentru Manchester City si este considerat unul dintre cei mai buni portari din istoria clubului. A trebuit sa treaca peste huiduieli si ura, dar drumul a fost scurt si dintr-un paria a ajuns sa fie o legenda a fotbalului britanic. La meciul sau de retragere, peste 60.000 de spectatori au fost prezenti pentru a-l vedea pentru ultima data pe cel care devenise eroul suporterilor de pe Maine Road.

In 2004 a fost invitat de Ambasada Marii Britanii la Berlin la o ceremonie in cadrul careia i s-a conferit Ordinul Imperiului Britanic pentru munca sa in stabilirea de relatii intre Marea Britanie si Germania. Ranile razboiului se cicatrizasera.

Pe 19 iulie 2013, la 89 de ani, Bert Trautmann parasea aceasta lume, dar legenda sa a ramas si va ramane nemuritoare. “Cand oamenii ma intreaba despre viata, eu le spun ca m-am educat atunci cand am ajuns in Anglia. Aici am invatat despre umanitate, toleranta si iertare.”

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s