Cupa Romaniei, o cupa de poveste

Ripensia_vs_u_cluj_-_finala_cupei_romaniei_1934In prima finala de Cupa Romaniei s-au intalnit Ripensia Timisoara si Universitatea Cluj. Meciul s-a jucat pe stadionul Electrica din Timisoara, insa conducatorii echipei din Cluj au contestat faptul ca meciul s-a jucat pe terenul gazdelor si astfel au obtinut rejucarea. Primul meci fusese castigat de Ripensia Timisoara cu 3-2. Pe 30 septembrie 1934 finala s-a rejucat la Bucuresti pe stadionul ONEF, iar timisorenii au castigat si acest meci, de data aceasta cu 5-0.

In editia 1937/38 a fost pentru prima data cand o echipa dintr-un esalon inferior Diviziei A a ajuns in finala. CAM Timisoara pierdea ultimul act impotriva Rapidului cu 5-1, dar intra in istorie.

La editia din 1939/40 finala a avut nevoie de 3 rejucari pana cand s-a stabilit castigatoarea trofeului. Rapid Bucuresti intalnea in ultimul act pe Venus Bucuresti. Venusistii erau specialistii campionatului (de 8 ori campioni ai Romaniei), in timp ce Rapid era specialista cupei (de 4 ori castigatori). Primul meci s-a disputat pe 30 aprilie 1940 si s-a terminat la egalitate (2-2). Pe 10 iunie a avut loc prima rejucare, insa si de data aceasta meciul s-a terminat la egalitate (4-4). A doua rejucare s-a disputat pe 27 octombrie, dupa 120 de minute scorul fiind din nou egal (2-2). A treia rejucare a fost cu noroc, rapidistii castigand meciul cu 2-1 pe 9 noiembrie. Trei dintre aceste meciuri s-au disputat pe Stadionul ANEF, in timp ce a doua rejucarea a avut loc pe Stadionul Giulesti.

Finala editiei 1940/41 a suferit mai multe intarzieri din cauza inceperii celui de-al doilea razboi mondial. Rapid Bucuresti castiga trofeul in fata Unirii Tricolor cu 4-3 pe Stadionul ANEF. La aceasta finala se spune ca a fost folosita o minge de fotbal sovietica gasita la cucerirea Tiraspolului.

Editia 1941/42 a Cupei Romaniei a fost una in care au participat mai putine echipe decat in editiile precedente. Campionatul Romaniei fusese intrerupt din cauza razboiului. FRF luase decizia ca in caz de egalitate dupa prelungiri, meciul sa nu se mai rejoace, iar calificata mai departe sa fie desemnata echipa oaspete. Finala a avut loc intre Rapid si Universitatea Cluj-Sibiu. Echipa clujeana fusese obligata sa-si mute sediul la Sibiu din cauza razboiului. Rapid a castigat finala cu 7-1 pe stadionul rivalilor de la Venus.

CFR Turnu Severin a devenit prima echipa din esalonul al doilea al fotbalui romanesc care a castigat Cupa Romaniei. In finala editiei 1942/43 CFR Turnu Severin castiga cu 4-0 in fata Sportului Studentesc. Echipa adunase diversi jucatori de la echipele timisorene care nu se inscrisesera in Campionatul de razboi.

O data cu editia din 1947/48 competitia si-a schimbat denumirea in Cupa Republicii Populare Romania. In finala s-au intalnit ITA Arad si CFR Timisoara, castigatoare fiind echipa din Arad cu 3-2.

apolzanFinala editiei 1948/49 dintre CSCA Bucuresti si CSU Cluj a fost prima arbitrata de un cavaler al fluierului din afara Bucurestiului si anume de Adalbert Kincs din Lugoj. CSCA Bucuresti a castigat prima sa Cupa din palmares.

Editia 1950 a Cupei Romaniei a fost prima care s-a disputat dupa sistemul primavara-toamna.

Ultimul act al editiei 1953 s-a disputat pentru prima oara pe stadionul 23 august. A fost si prima finala care a avut parte de o transmisiune radiofonica. Finala s-a disputat intre Flamura Rosie Ard si CCA Bucuresti, aradenii avand castig de cauza (1-0 dupa prelungiri).

 

metalul-resitaMetalul Resita a devenit a doua echipa din esalonul secund al fotbalului romanesc care a castigat Cupa Romaniei. In editia 1954 resitenii treceau in finala cu 2-0 de Dinamo Bucuresti. Cele doua echipe erau in premiera intr-o finala a Cupei Romaniei. Castigatoarea trofeului a primit suma de 10 milioane de lei din partea CNEFS. Banii au fost folositi pentru construirea unei baze sportive si anume a stadionului care astazi poarta numele “Mircea Chivu”.

Editia 1956 a fost ultima care s-a disputat in sistemul primavara-toamna. In ultimul act s-au intalnit Progresul Oradea (divizionara A) si Energia Campia Turzii (al doilea esalon). Oradenii au castigat trofeul dupa o victorie cu 2-0.

Finala editiei 1957/58 a fost una speciala, cele doua echipe intalnindu-se si in campionat cu doar cateva zile inainte de disputarea finalei. Progresul Bucuresti castiga meciul din campionat cu 7-0 in fata Stiintei Timisoara si pornea drept mare favorita in finala. Pe 6 iulie Stiinta Timisoara produce surpriza si castiga meciul cu 1-0. Alexandru Karikas, jucatorul Progresului, era la a treia finala consecutiva cu trei echipe diferite (jucase pentru CCA Bucuresti si Progresul Oradea), insa de data aceasta a pierdut trofeul. A fost si prima editie in care meciurile se jucau pe teren neutru si nu pe arena uneia dintre echipe.

In finala editiei 1959/60 s-a calificat echipa a doua a clubului Dinamo Bucuresti si anume Dinamo Obor Bucuresti. Progresul Bucuresti a castigat trofeul dupa o victorie cu 2-0.

63d0dAriesul Turda devenea in editia 1960/61 a treia castigatoare a Cupei Romaniei care venea din esalonul secund al fotbalului romanesc. In finala din 12 noiembrie 1961 Rapid pierdea finala cu 2-1 dupa doua goluri marcate intr-un minut de Gheorghe Balutiu.

Siderurgistul Galati ajungea in finala editiei 1962/63 printr-un cumul de imprejurari favorabile. In saisprezecimi trece de Viitorul Bucuresti fara ca meciul sa se mai dispute. Echipa bucuresteana fusese dizolvata in pauza de iarna. In sferturi intalneste Progresul Bucuresti, iar primul meci se termina la egalitate (2-2 dupa prelungiri). A doua zi meciul se rejoaca si dupa 90 de minute scorul este tot egal 2-2 si astfel echipa din Galati merge mai departe dupa un criteriu mai putin obisnuit, dar folosit in acele vremuri: echipa cu media de varsta mai scazuta se califica in urmatoarea faza. Siderurgistul avea o medie 24,9 ani, fata de media bucurestenilor de 26,6 ani. In finala de pe 21 iulie Petrolul Ploiesti castiga cu 6-1 in fata galatenilor.

Finala editiei 1963/64 jucata intre Dinamo Bucuresti si Steaua Bucuresti a fost pentru prima data in istorie arbitrata de un cavaler al fluierului din strainatate. Meciul castigat de dinamovisti cu 5-3 a fost condus la centru de Andries Van den Leeuwen din Olanda. Arbitrii asistenti au fost insa din Romania: Alexandru Toth (Oradea) si Gavrila Pop (Brasov).

 

u cluj 1965Universitatea Cluj (in 1965 se numea Stiinta Cluj) a castigat singura Cupa a Romaniei din palmare in editia 1964/65. Clujenii au trecut in finala de Dinamo Pitesti cu 2-1, la echipa invinsilor pe teren s-a aflat si marele jucator Nicolae Dobrin care avea la ora partidei 17 ani si 11 luni. Atacantul clujenilor, Mihai Adam, isi programase nunta in aceasi zi cu finala (11 iulie), dar cu toate acestea a jucat in ultimul act al Cupei Romaniei.

Erwin Vetter din Germania de Est a devenit al doilea arbitru strain care a condus la centru o finala a Cupei Romaniei. S-a intamplat cu ocazia ultimului act a editiei 1965/66 dintre Steaua Bucuresti si UTA Arad incheiat cu scorul de 4-0 in favoarea militarilor. Steaua Bucuresti devenea prima echipa care castiga Cupa Romaniei fara sa primeasca nici un gol in intreaga editie (3-0 cu Victoria Calan, 2-0 Soda Ocna Mures, 2-0 Dinamo Bucuresti, 3-0 Rapid Bucuresti si 4-0 UTA Arad).

In editia 1966/67 Steaua castiga din nou Cupa Romaniei, de data aceasta cu 6-0 in fata Forestei Falticeni. Si in aceasta editie militarii castiga competitia fara sa primeasca nici un gol (1-0 Gloria Bistrita, 1-0 Medicina Cluj, 3-0 Farul Constanta, 3-0 CFR Timisoara, 6-0 Foresta Falticeni).

Rapid Bucuresti a jucat finala editiei 1967/68 impotriva celor de la Dinamo Bucuresti si puteau sa castige trofeul daca in minutul 90, la scorul de 1-1, Alexandru Neagu nu rata o lovitura de la 11 metri. Dinamo a castigat finala cu 3-1 dupa doua goluri marcate in prelungiri de Mircea Lucescu (115, 116).

In editia 1968/69 a fost pentru prima data cand semifinalele s-au jucat in sistem tur/retur. Dinamo Bucuresti trecea cu 8-2 la general de Chimia Suceava, in timp ce Steaua Bucuresti trecea cu 7-5 la general de Farul Constanta. In finala de pe 22 iunie Steaua castiga cu 2-1 printr-o dubla a lui Florea Voinea.

post-511-1296149986Finala editiei 1969/70 s-a disputat dupa revenirea tricolorilor de la Campionatul Mondial din Mexic. Finalistele au fost aceleasi ca si in editia precedenta, mai mult finala a fost castigata de Steaua tot cu 2-1, iar marcatorii au fost aceiasi ca si in finala precedenta: dubla Florea Voinea pentru Steaua si Dumitrache pentru Dinamo.

A treia finala la rand in care s-au intalnit cele doua echipe rivale (Dinamo si Steaua) s-a disputat in editia 1970/71. De data aceasta Steaua castiga trofeul dupa o victorie cu 3-2, marcatorii fiind Mircea Lucescu cu o dubla si Gheorghe Tataru cu un hat-trick. Progresul Bucuresti a fost eliminata in optimi de Politehnica Timisoara cu 3-0 la masa verde din cauza conducatorilor bucuresteni care au uitat legitimatiile de joc ale fotbalistilor.

In editia 1971/72 avem si primul meci al carui rezultat a fost stabilit dupa loviturile de departajare. In semifinale Jiul Petrosani trece de Dinamo Bucuresti cu 7-6 dupa executarea loviturilor de la 11 metri. Finala s-a jucat intre Rapid Bucuresti si Jiul, giulestenii invingand cu 2-0.

glentoran-ramnicu-valceaFinala editiei 1972/73 a fost denumita de presa vremii drept “Finala descultilor”. In ultimul act se intalneau Chimia Ramnicu Valcea (Diviza B) si Constructorul Galati (Divizia C). Echipa galateana a ajuns in ultimul act si cu sansa. In acea perioada una din prevederile din regulament spunea ca in caz de egalitate dupa prelungiri echipa din liga inferioara se califica in urmatoarea faza. In sferturi si in semifinale Constructorul a trecut mai departe datorita acestui pasaj din regulament, trimitand acasa pe SC Bacau si Steaua Bucuresti. In finala Chimia si Constructorul termina la egalitate (1-1), pasajul din regulament nu era folosit si in finala, astfel ca s-a disputat si o rejucare. A doua zi, pe 3 iulie, Chimia invingea cu 3-0 si castiga trofeul. In sezonul urmator Chimia a jucat in Cupa Cupelor fiind eliminata de Glentoran Belfast si devenea prima echipa romaneasca ce juca in cupele europene cu toate ca activa in Diviza B.

Jiul Petrosani a castigat Cupa Romaniei editia 1973/74 dupa ce a trecut cu 4-2 de Politehnica Timisoara. Printre componentii echipei din Petrosani se aflau si actualii antrenori Gheorghe Multescu si Mihai Stoichita.

maneaIn finala editiei 1974/75, dintre Rapid Bucuresti si U Craiova, s-au acordat pentru prima oara cartonase rosii. Ghinionistii au fost Alexandru Neagu (Rapid), Petre Deselnicu si Cornel Berneanu (U Craiova). Giulestenii castiga dupa o dubla a lui Nicolae Manea (70, 100), pentru olteni marcase Ion Oblemenco (54). Nicolae Manea fusese vedeta meciului si in semifinale atunci cand prin gol sau meciul dintre Rapid si Steaua urma sa ajunga in prelungiri si apoi la lovituri de departajare. Mai mult, Manea fugise din spital special pentru a juca impotriva militarilor. Rapid Bucuresti juca in acel sezon in Divizia B.

In editia 1976/77 Universitatea Craiova castiga prima Cupa a Romaniei din istoria sa dupa ce invingea Steaua cu 2-1.

Universitatea reuseste sa-si apere trofeul in editia 1977/78 dupa ce invinge in finala pe Olimpia Satu Mare cu 2-1.

In editia 1979/80 finala se disputa intre Politehnica Timisoara si Steaua Bucuresti. Emeric Dembroschi a povestit de mai multe ori un moment desfasurat inainte de inceperea meciului. “Bineinteles, a fost o surpriza in 1980, nimeni nu se astepta sa caştigam noi. Inaintea finalei m-am dus la domnul Ion Alexandrescu, secretar general al FRF si al Stelei, si l-am intrebat de ce scrie pe Cupa «Steaua 1980». El mi-a spus: «Dembo, hai sa fim seriosi!». I-am zis: «Ai o dalta? Ca sa modifici la sfarsit!», si asa s-a intamplat“. O alta poveste este legata de un presupus non-combat al lui Lita Dumitru. Acesta dorea sa le arate conducatorilor Stelei cat de important este pentru echipa. Poli a castigat dupa prelungiri cu 2-1.

1988-Steaua-vs-Dinamo-finalFinala editiei 1987/88 a fost cea mai controversata din istoria competitiei. Dinamo Bucuresti si Steaua Bucuresti se intalneau in finala. Era a treia consecutiva, cele doua impartindu-si victoriile. In minutul 89 scorul era de 1-1. Gabi Balint marcheaza golul de 2-1, dar este anulat pe motiv de ofsaid. Dupa mai multe discutii la marginea terenului stelistii decide sa paraseasca terenul in semn de protest. Trofeul este acordat dinamovistilor, insa in zilele urmatoare FRF decide ca meciul s-a incheiat cu scorul de 2-1 pentru Steaua si ii acorda ei trofeul. Dupa evenimentele din decembrie 1989, Steaua ia decizia sa returneze trofeul clubului Dinamo, insa conducatorii echipei refuza sa-l primeasca. Astfel Cupa Romaniei din editia 1987/88 nu ii este atribuita nici echipei din Ghencea, nici celei din Stefan cel Mare.

Ultimul act al editiei din sezonul 1988/89 se disputa la Brasov. Prima finala disputata in afara Bucurestiului, asta daca tinem cont ca finala din 1934, jucata la Timisoara, a fost contestata. Din nou se intalnesc Steaua si Dinamo, iar invingatoare este echipa din Ghencea dupa un gol al lui Gheorghe Hagi.

Pe 2 mai 1990 s-a disputat finala in care s-au marcat cele mai multe goluri in timpul celor 90 de minute regulamentare. Dinamo invingea cu 6-4 pe Steaua pe Stadionul 23 august. Raducioiu cu o tripla, Mateut, Sabau si Lupu erau marcatorii dinamovistilor, in timp ce pentru militari au inscris Dumitrescu, Lacatus, Rotariu si Ungureanu.

craiova-91In editia 1990/91 Universitatea Craiova castiga finala cu 2-1 in fata celor de la SC Bacau si astfel obtine al doilea event din istoria clubului. Precedentul fiind obtinut in editia 1980/81. Steaua Bucuresti pierde la masa verde meciul tur din sferturi impotriva celor de la Unirea Alba Iulia dupa ce il foloseste pe Basarab Panduru, jucator ce se afla in stare de suspendare pentru cumul de cartonase. Meciul se terminase 1-1 pe teren. In mansa retur, la Alba Iulia, Steaua castiga cu 2-1, dar rateaza calificarea in semifinala.

Finala editiei 1991/92 este prima in care castigatoarea este stabilita in urma executarii loviturilor de departajare. Dupa 90 de minute Steaua si Politehnica Timisoara erau la egalitate 1-1. Pentru stelisti au inscris Stan, Vladoiu si Andrasi, ratand Bucur, in timp ce la Politehnica au inscris Varga si Rosu, iar Baban, Stoicov si Craciun au ratat.

Marc Batta din Franta este al treilea arbitru roman care a condus la centru o finala de Cupa a Romaniei. Pe 16 iunie 1999 se intalneau in finala Steaua si Rapid. Dupa 90 de minute scorul era de 2-2, insa Steaua castiga trofeul dupa executarea loviturilor de departajare.

Finala editiei 2000/2001 a fost arbitrata de celebrul arbitru Urs Meier din Elvetia, iar Dinamo si-a adjudecat a doua Cupa a Romaniei la rand dupa ce trece in finala de Rocar Bucuresti cu 4-2.

Thierry Auriac din Franta devine al cincilea arbitru strain dintr-o finala de Cupa a Romaniei. El a fost la centrul partidei dintre Dinamo si FC National, castigata cu 1-0 de catre dinamovisti in 2003.

Finala dintre Rapid Bucuresti si FC National din 2006, castigata de giulesteni cu 1-0 dupa prelungiri este ultima finala disputata pe Stadionul National.

Dupa 18 ani finala Cupei Romaniei s-a disputat din nou in afara Bucurestiului. Finala din 2007, dintre Rapid Bucuresti si Politehnica Timisoara 2-0, s-a disputat pe stadionul Dan Paltinisanu din Timisoara.

Finala editiei 2010/11 a adus la start dupa 22 de ani pe Dinamo Bucuresti si Steaua Bucuresti. Trofeul a fost castigat de stelisti dupa un autogol marcat de Stefan Barboianu. A fost ultima finala disputata in afara Bucurestiului pana in ziua de azi.

dinamo-cupaMeciul din finala editiei 2011/12 a fost primul ultim act al Cupei Romaniei disputat pe Arena Nationala. Dinamo a trecut de Rapid Bucuresti cu 1-0.

 

 

Stadioanele pe care s-au disputat finale ale Cupei Romaniei

Stadionul ONEF, ANEF sau Republicii (Bucuresti) – 1933/34, 1934/35, 1939/40, 1940/41, 1942/43, din 1950 si pana 1964/65 (exceptand finala din 1953)

Stadionul Venus (Bucuresti) – 1935/36, 1936/37, 1938/39, 1947/48

Stadionul Giulesti (Bucuresti) – 1937/38, o rejucare a finalei 1939/40, 1941/42

Stadionul ICAS (Bucuresti) – 1948/49

Stadionul 23 august, National (Bucuresti) – 1953, din 1965/66 si pana in 1987/88, din 1989/90 si pana in 1992/93, din 1994/95 si pana in 2002/03, 2005/06

Arena Nationala (Bucuresti) – din 2011/12 si pana in prezent

Stadionul Regie (Bucuresti) – 1993/94

Stadionul Municipal (Brasov) – 1988/89

Stadionul Tineretului (Brasov) – 2010/11

Stadionul Dan Paltinisanu (Timisoara) – 2006/07

Stadionul Ceahlaul (Piatra Neamt) – 2007/08

Stadionul Tudor Vladimirescu (Targu Jiu) – 2008/09

Stadionul Emil Alexandrescu (Iasi) – 2009/10

 

Castigatoarele Cupei Romaniei

Steaua Bucuresti – 21 trofee

Dinamo Bucuresti – 13 trofee

Rapid Bucuresti – 13 trofee

Universitatea Craiova – 6 trofee

Petrolul Ploiesti – 3 trofee

CFR Cluj – 3 trofee

Politehnica Timisoara – 2 trofee

Ripensia Timisoara – 2 trofee

UTA Arad – 2 trofee

Progresul Bucuresti, U Cluj, Progresul Oradea, Jiul Petrosani, Gloria Bistrita, CFR Turnu Severin, Metalul Resita, Ariesul Turda, Chimia Ramnicu Valcea si Astra Giurgiu – cate un trofeu

 

Golgeterii Cupei Romaniei

Ionel Danciulescu – 41 de goluri

Florea Voinea – 40 de goluri

Iuliu Baratky – 37 de goluri

Ion Alecsandrescu – 34 de goluri

Stefan Dobay – 33 de goluri

 

Curiozitatile Cupei Romaniei

Dinamo Bucuresti este echipa care a pierdut cele mai multe finale (9 ori).

Marius Lacatus este jucatorul care a castigat de cele mai multe ori trofeul (7 ori).

7 arbitrii straini au fost la centrul finalei Cupei Romaniei: Andries Van den Leeuwen in 1964 (Olanda), Erwin Vetter in 1966 (RDG), Marca Batta in 1999 (Franta), Urs Meier in 2001 (Elvetia), Thierry Auriac in 2003 (Franta), Laurent Duhamel in 2005 (Franta) si Daniele Orsato in 2012 (Italia).

Ion Craciunescu a fost pe banca de rezerve a echipei Chimia Ramnicu Valcea in finala din 1973, ca mai apoi sa arbitreze o finala a Cupei Romaniei in 1991.

Rapid Bucuresti a castigat cele mai multe finale consecutive de Cupa a Romaniei: de sase ori intre 1936/37 si 1941/42.

CFR Cluj este singura echipa din afara Bucurestiului care a castigat de trei ori consecutiva Cupa Roamniei: 2007/08-2009/10.

Cea mai intalnita finala a fost Dinamo Bucuresti-Steaua Bucuresti. Cele doua s-au intalnit in finala de zece ori.

Cinci finale s-au terminat dupa executarea loviturilor de la 11 metri.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s